Incep a luci stele una cate una

Uite ca blogul asta se transforma, incet incet, dintr-un blog de arta, intr-un blog cu chestii cotidiene, chestii care mi se intampla mie, e mai personal, din ce scriu iti poti da seama ce fel de persoana sunt.
Daca tot e pe trend, scriu o compunere pe care am facut-o acum ceva timp intr-un moment de inspiratie (maxima, la acel moment).

E pe inserate. Norii se aduna incet, plecand. Soarele de aur dispare. Regina noptii, luna, frumoasa ca un diamant, isi face aparitia, mergand mandra si increzatoare, iar stelele apar pe rand, ca niste balerine.
Parca cineva le-ar fi vrajit. Unele mai cad in gol, pana se strivesc de ceva, altele raman sus, pe cer, cuminti si ascultatoare. Daca luna le ordona sa mearga intr-o directie, ele se duc tiptil, vrand cat mai mult ca nimeni sa nu le observe.
Fac un dans al fericirii. Parca ar fi niste licariri nebune. Sunt dirijate din nou de luna perfecta. Unele sunt mai lenese si nu se misca deloc, in schimb, aratand superb si transmitand o stare de bucurie.
Norii isi fac aparitia din nou, incercand sa impresioneze stelele, chemandu-le sa danseze. Cerul devine o adevarat scena, fara muzica. Ti-o imaginezi singur.
Parca te cheama si pe tine sus cu ei. Probabil ca si ingerii danseaza acolo, fara sa-i vezi.
In sfarsit, norii albi formeaza un singur nor, urias, care se indreapta spre luna care se uita atent la stele. Aceasta se rusineaza, devenind intreaga, aratandu-i norului indiferenta ei. Dar acesta insista, iar ea il accepta. Un tango e pe cale sa inceapa. Emotia te cuprinde, vazandu-i cum merg, unul langa celalalt, tantosi pe ring.
Dansul incepe. Arata incantatori. Norul isi serbeaza victoria. De bucurie, se sparge in mii de bucati, lasand in urma doar umbre mirate. Luna incepe sa planga atat de tare, incat ii simti lacrimile pe propia-ti piele.
Stelele o incurajeaza, dar ea nu are scapare. Ii simt si eu tristetea. Pleaca suparata, iar stelele dispar la fel cum au si aparut. Soarele apare din nou, fericit ca se afla la locul preferat..
De atunci, luna vine in fiecare seara pe cer, pentru a-l astepta, dar degeaba, acesta nu mai vine…

The secret

Deci nu stii ce bine e sa te simti bine... Dar bine in adevaratul sens al cuvantului. Sau poate ca stii, dar eu ma simt foarte bine acum. Stai. Daca citesc mai bine, nu imi place ce am scris.

Faza e ca ma simt chiar bine. Tocmai am ajuns acasa de la scoala.. (da, e 22:29) Am stat 4 ore si jumatate povestind despre carti si despre chestii foarte interesante. Initial, trebuia sa stam o ora jumatate, insa ne-am lungit; a meritat.
Azi a fost o zi a salutului pentru mine. Cand plecam de acasa si asteptam autobuzul, era un tip destul de dragut care se uita pe pancarta aia... A plecat si a trecut pe langa mine, iar eu am schitat un zambet. Dupa care m-a salutat, desi nu il cunosteam.

Dupa care mi s-a intamplat o intamplare intamplatoare. Mergeam cu Doris pe strada, adica eram in Piata Mare. Si, eu, care mi se intampla ceva seara, incep sa salut oamenii pe strada; necunoscuti, bineinteles. La care ei imi raspund inapoi sau imi fac cu mana... Probabil ca faza urmatoare va parea foarte "mda, de parca nu toti fac la fel" sau ceva de genu, insa pentru mine a fost o chestie foarte profunda... Deci, trece din sens opus un tip pe langa noi si ii spun "salut", la care el incepe sa vorbeasca in engleza. Noi mergeam mai departe si vorbeam cu el din mers.

"I'm lost in your eyes..."

Dar am mers mai departe...

La cercul de literatura, vorbeam despre un documentar... "The secret", care iti vorbeste despre gandirea pozitiva... Deci aveam nevoie de asta.

Scrisoare catre politicieni

Ce faci? Omule, trezeste-te, wake up, ueic ap din somnul asta in care esti de un timp... Trezeste-te!
Ridica-te si incearca sa renasti pana nu-i prea tarziu... Incepe sa faci pana nu uiti de tot. Nu iti dai seama cat de aproape esti de sfarsit si cat de aproape esti sa ne tragi pe toti dupa tine? Incearca sa vezi, poate asa ai sa-ti revii!
Toata lumea te previne. S-a facut si un cantec, chiar un imn... Dar tot orb ramai. Analizeaza putin. Gandeste si apoi vorbeste.
Omule, vrei sa sfarsesti ca altii? Mai tii minte ca acum cativa ani visai sa schimbi lumea? Probabil te-au fraierit altii si ti-au spus ca nu poti, dar deja ai facut un pas important, ai ajuns la putere. Sau banii si masinile scumpe ti-au asternut o panza de diamante peste ochii tai sclipitori si plini de viata de alta data? Si mai si crezi ca n-ai puterea s-o dai jos. Ba o ai! O ai! Ti-o spun... Trage-o puternic si-ai sa vezi. Gandeste-te ca nu esti singur pe Pamant si ca sunt altii mai important decat tine. Acum depinde de tine daca vrei sa mori si sa nu vina nimeni la inmormantarea ta sau daca vrei sa te simti implinit si poate chiar sa apari intr-o carte de istorie pe care s-o citeasca urmasii tai...
Nu te gandesti niciodata, in vreo pauza de publicitate cand te uiti la filme cu ras pe fundal la un televizor mai mare decat peretele si care radiaza tot blocul, ca tu stai acolo, pe canapeaua moale din piele de vreun animal pe cale de disparitie, iar altii mor de foame, de frig si beau apa din balti? Cand razi din plamanii umflati cu fum de tigara scumpa un raset fals, mincinos, care ii minte doar pe cei care mint la randul lor...
La ce te gandesti tu? In loc sa-ti dai banii, castigati necinstit oricum, unui sarac ce canta la coltul strazii, in loc sa construiesti case si vile pe care nu le foloseste nimeni si ca sa-ti faci teren de golf in birou? Da, te napadesc amintirile? Biroul in care ai inselat-o pe ea, ea, care nu-i mai presus decat tine oricum, care-si pierde zilele prin mall, cumparand bijuterii si haine scumpe, doar de dragul numelui mare scris pe ele si pe care si le expune la nuntile la care este doar invitata... Dar si ea e oarba ca sa vada. Biroul in care ti-ai petrecut zilele... Dar nu muncind, ca-n filme, ci mancand si dormind... Si ti-ai lasat copiii acasa, cu o bona care-si bate joc de ei, care ii face sa-si dezvolte ura pe care au mostenit-o de la tine si pe care o vor folosi mai tarziu in generala si-n liceu, cand o sa-si bata joc de colegi si profi... Cand o sa-si distruga sanatatea fumand in bai. Da, copiii tai, care se presupune ca sunt viitorul nostru, dar care-si vor bate joc ca si tine.
Iarta-ma daca sunt prea direct, dar trebuia sa ti-o spuna cineva; in lumea asta in care toti trebuie sa dea bine pe langa sef. Mda, cred ca te simti bine sa stii ca esti sef. Sef peste cine? Peste ce? Peste o gramada de prosti...Care cica au terminat si ei nu stiu ce facultate pe pile si na, se dau mari acum. Da...
Te-ai trezit sa te iei dupa straini. Si ce-ai facut? Ne-ai distrus sanatatea, ne-ai facut obeji, si ne sucesti in fiecare semestru cu alt fel de testare... Da' pentru ce? Spune-mi la ce ma ajuta daca tot ajung in Spania sa ma arda soarele si sa culeg capsuni?
Ai reusit sa te faci de ras... Si odata cu tine, pe noi toti. Te rog reflecta putin asupra lucrurilor si vezi daca vrei sa mai candidezi.
Trebuie sa recunosc ca nu esti tu singur de vina. Ci tu si gasca de politicieni si oamenii care au apucat-o pe drumul cel prost (dar nu am cum sa iti povestesc despre asta acum, as avea nevoie de inca 10 pagini).
Deja nu mai am inspiratie, dar, te rog, trezeste-te!

Am auzit...

Am auzit ca s-ar putea sa nu il am, din cauza ca merit ceva mai bun.


Scriu postul asta, fiindca am visat azi noapte ca il scriu.