Concurenta si Functionalitatea

Deja simt asa un fel de sentiment de concurenta cum ar veni pentru anumiti oameni din juru-mi. Azi am avut engleza si, precum se obisnuieste de obicei la astfel de materii, ne-a pus profa sa zicem chestii despre noi si ce vrem sa ne facem. Si atunci sa vezi... Icsulescu - designer, icsulescu - designer si tot asa. Tot ce mai pot acuma sa sper ii ca dizainar nu inseamna, de fapt, designer de interior. Adica... hello. Ce-i asta? Nu mai exista alte meserii pe lume? Arhitect, pictor, peisagist, fashion designer etc. Di ce trebe sa se faca toti designeri?. Incep sa cred ca munca pe care mi-am ales-o din frageda pruncie (vreau sa zic acum un an) nu ii deloc originala. Daca toata lumea se face designer, eu cu ce ma aleg? Atunci, ar trebui eu sa ma fac arhitect sau peisagist sau pictor sau asa... Nu? Ma rog. Ideea e ca nu imi convine ca toata lumea sa vrea sa faca ce vreau si io sa fac.

Si acum, despre functionalitate. Mi-am rearanjat camera... Cred ca e mai bine acum, este mai mult spatiu (Adica durata dintre doua sesiuni de facut curatenie este mai lunga, deoarece acum am spatiu mai mult sa arunc haine pe jos). Niste instantanee cu vesnica anarhie.


Si ca sa inchei totusi cu ceva bun, azi am fost la o intrunire Amicii Muntilor, urmata de o iesire in care toata lumea mi-a admirat lantul "inventiv" facut din ace de siguranta si in care am auzit (de la un tip care seamana cu Bendeac) pentru a mia oara (deci multe persoane obisnuiesc sa imi spuna ca zambesc mereu), doar ca de data asta putin diferit, "De trei ore zambesti in continuare...". Raspunsul a fost "Altceva nu stiu sa fac" si raspunsul raspunsului a fost "Nici eu". No, ce sa-i faci daca mediul aparte in care eram imi transmitea o stare foarte faina de bucurie... Sigur erau endorfinele. Ha ha. Asa ca Amicii Muntilor ii foarte tare si indraznesc sa zic chiar ca ii mai fain decat liceu'. Adica probabil ca peste vreo saptamana - doua, o sa se schimbe totul si o sa fie din nou foarte bine si foarte linistit, adica nelinistit.
Urmeaza un post despre super avantajele llliceului, adica proiecte cu tari straine si faine. Si fiindca tot am adus vorba despre Bendeac, un sincer si calduros CUBA

Despre aprovizionarea de toamna, despre lucruri care ma insipra si, a treia oara, despre printesele mele care au primit locul meritat. Punct.

Introducere. Am hotarat sa descarc aparatu' o data pe luna, si anume la sfarsit, fiindca doar asa pot pastra o anume ordine printre sutele de fisiere cu poze.
Partea intai. Aprovizionarea de toamna. Termenul imbratiseaza o mica mare de lucruri. Mape gigante, tuburi, ghiozdane, creioane, culori, chiar si chestii primite de la "fratii" mai mari care s-au ridicat cu un nivel mai inalt, si carti primite de la scoala -12 la numar-
Partea a doua. Printesele mele au fost lipite pe hartii colorate, in speranta ca vor arata mai bine.
Partea a treia. Mi-a spus cineva ca as putea sa pun pe blogu' asta si chestii care ma inspira. Asa ca pun o poza cu mancarea (ce o ramas de la papagalii pe care nu ii mai am) pe care am semanat-o intr-un ghiveci acum vreo 4, maxim 5 zile. Adevaru-i ca-mi place iarba. Cand veneam de la scoala, un vecin tundea iarba in gradina, iar mirosul de prospetime a intrat in mine si era sa cad de pe bita. Glumesc. Sunt mandra de iarba mea. Punct
Incheiere. Zburdand din blog in blog, am gasit o poza foarte interesanta.
Sper ca nu imi face probleme blogu, chestii de genu sa nu puna bine pozele, fiindca de o ora stau sa scriu postu' si n-am chef sa-l scriu inca o data.
Inca ceva. Curand, o sa scriu un post despre functionalitatea camerei, in calitate de designer sau viitor designer.